Ziarul Obiectiv - judetul Calarasi

Liviu Muşat: "Doar crearea regiunilor economice poate reduce decalajele dintre Romania şi restul Europei"

Articol publicat în Numărul 141 | 30 iunie 2011 |

Marius Lotrea

Cum se vede de la ADR propunerea de reorganizare administrativă?
După aproape 12 ani petrecuţi în acest domeniu atât de interesant, dinamic şi oarecum nou pentru România, e vorba de domeniul dezvoltării regionale, pot afirma că regionalizarea este un proces necesar prin importanţa lui deosebită, dar, tocmai datorită însemnătăţii sale, nu poate fi epuizat în câteva zile. Cred că o asemenea temă, atât de importantă, trebuie să beneficieze de un amplu proces de mediatizare, de consultare, în care să fie cooptaţi toţi actorii importanţi din România. Trebuie implicată administraţia publică, trebuie întrebaţi reprezentaţii mediului de afaceri, academic, ai ONG-urilor pentru că acest subiect depăşeşte cu mult sfera dezbaterii politice.

Consideraţi oportun acestei perioade procesul de reorganizare?
Aş vrea să facem o diferenţă între regionalizare şi reorganizare administrativ teritorială dintr-un motiv foarte simplu: regionalizarea nu implică în mod necesar reorganizarea teritorială. Demararea procesului de reorganizare administrativă este oportună însă realizarea ei, în integralitate, este dificil de realizat într-un timp foarte scurt. Dacă totuşi aceste două demersuri se suprapun, atunci trebuie avute în vedere mai multe condiţii, mai mulţi factori, fiind un fenomen destul de complex. În primul rând trebuie să ne răspundem la întrebarea ce a?teptăm de la aceste regiuni pentru că, după cum cunoaşteţi, pot fi regiuni istorice, tradiţionale, geografice şi atunci lucrurile se simplifică deoarece putem pune în practică desenul unei hărţi vechi de 100 de ani. Însă, dacă ne propunem ca prin intermediul acestor regiuni să maximizăm intervenţia economică (şi noi credem cu tărie că acesta trebuie să fie criteriul care să stea la baza regionalizării), dacă intenţionăm ca aceste regiuni să devină competitive la nivel european, atunci trebuie căutate soluţii serioase. Numai unirea eforturilor, o acţiune sinergică, poate conduce la scăderea decalajului dintre comunităţile româneşti şi cele din restul Europei.

Cum va fi afectată Agenţia, dacă acest lucru se va întâmpla, ţinând cont că instituţia are ca membri 7 judeţe ce vor dispărea?
Consider că în cei peste 12 ani de funcţionare Agenţia şi-a dovedit utilitatea atât pentru administraţia locală cât şi pentru nivelul central. De asemenea, apreciez că orice viitoare construcţie la nivel regional nu poate să nu ia în seamă experienţa şi aprecierea de care se bucură ADR-urile în general şi Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia în mod special. Numai un ignorant n-ar lua în seamă expertiza acumulată în ultimii 12 ani de aceste instituţii şi ar spune "gata, voi de mâine plecaţi acasă". Mi se pare de neconceput o asemenea abordare şi de aceea, şi pe această cale, doresc să le transmit tuturor celor care au preocupări vis a vis de soarta noastră să stea liniştiţi pentru că deja avem un statut foarte clar conturat.

De ce se vorbeşte de reorganizare pentru atragerea de fonduri europene, atâta vreme cât de la Bruxelles semnalele sunt că România trebuie să respecte actuala formă cel puţin până în 2013?
Consider că este vorba doar o suprapunere între tema reorganizării administrative şi atragerea de fonduri. Aşa cum a declarat recent comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, autorităţile române ar trebui să-şi concentreze eforturile pe implementarea programelor operaţionale în structurile în care au fost concepute si convenite cu Comisia Europeană. În prezent, Romania este împărţită în regiuni de dezvoltare, care au fost clasificate de Eurostat (Institutul European de Statistica) iar orice modificare în diviziunea administrativă ţării va trebui să fie notificată Comisiei, potrivit legislaţiei europene. Tot comisarul Hahn aprecia că orice schimbare administrativa poate fi luată în considerare în funcţie de impactul pe care îl poate avea asupra politicii de coeziune din aceasta perioada sau dintr-un interval viitor.

În calitatea dvs. de director al unei instituţii create pentru a gestiona fondurile europene, credeţi că România nu a reuşit atragerea unor sume mai mari pentru că nu existau astfel de formule administrative?
În implementarea celor şapte Programe Operaţionale (PO-uri) există o diferenţă însemnată în ceea ce priveşte gradul de absorbţie şi în sprijinul acestei afirmaţii dau exemplu situaţia de la sfârşitul anului 2010, când Programul Operaţional Regional (POR) absorbise o sumă egală cu sumă tuturor PO-uri la un loc ceea ce înseamnă că programul pe care noi îl implementăm funcţionează foarte bine. Din punct de vedere al eficienţei POR-ului, problema majoră care se pune nu este cea legată de absorbţia efectivă a fondurilor ci de atingerea impactului aşteptat. În ceea ce priveşte regiunea noastră, avem proiecte depuse prin care se solicită finanţare nerambursabilă de 1,1 miliarde de euro, aproape dublu faţă de suma ce ne este alocată însă, în contextul pe care îl dezbatem, nu numărul proiectelor este important ci impactul pe care acestea îl pot avea în dezvoltarea regiunii. De aceea, eu cred că pentru următorul ciclu de programare este important să punem mai mult accent pe impactul proiectelor asupra unui număr cât mai mare de persoane, nu neapărat pe cantitatea proiectelor. Trebuie să existe o sinergie în activităţi ceea ce înseamnă că trebuie să ne îndreptăm către proiecte mari, de impact regional. Pe de altă parte, proiectele care au ca obiectiv infrastructura mare nu se realizează prin apăsarea unor simple butoane şi nici nu se pot implementa la nivel regional. Problemele de mare infrastructură, cea care contribuie la plasarea României în clasamentul ţărilor care au într-adevăr un indice de dezvoltare umană ridicat, se rezolvă de la nivel naţional De asemenea, nu cred că gradul de absorbţie al fondurilor este în relaţie directă cu noi formule administrative.

"În România a existat o oarecare teamă că nu vom avea proiecte sau nu vom putea să absorbim fondurile europene"

Ce ar trebui să facă autorităţile locale pentru a reuşi să acceseze mai multe proiecte?
În ceea ce priveşte depunerea de proiecte în cadrul POR, autorităţile locale şi-au îndeplinit această ţintă. Noi, ca instituţie responsabilă de gestionarea programului în regiunea noastră, suntem cu motoarele turate pentru a asigura derularea în bune condiţii a etapelor de contractare şi monitorizare a proiectelor. În România a existat o oarecare teamă că nu vom avea proiecte sau nu vom putea să absorbim fondurile europene iar această teamă s-a materializat în lărgirea ariei de proiecte eligibile şi s-a mers până într-acolo încât au fost finanţate proiecte foarte mici cu un impact pe măsură.

Ce fonduri mai sunt până în 2013 şi ce se va întâmpla după acest an când se încheie acordul cadru?
La nivelul regiunii noastre, Sud Muntenia, doar domeniul major de intervenţie 4.1., cel destinat finanţării structurilor de sprijinire a afacerilor, este în continuare activ ceea ce înseamnă că se mai pot depune proiecte. Atrag însă atenţia că sunt deja înregistrate cereri prin care se solicită finanţare nerambursabilă în valoare de peste 52 de milioane de euro, în condiţiile în care avem disponibilă o sumă ce depăşeşte cu puţin nivelul de 38 de milioane de euro. Miza următorilor 2-3 ani este actualizarea strategiei de dezvoltare regională şi procesul de identificare a proiectelor care vor putea fi finanţate în următorul ciclu de programare. De altfel, la nivel de regiune deja pregătim o rundă de întâlniri care au ca obiectiv creionarea strategiei şi au răspuns deja invitaţiei de a face parte din grupurile de lucru aproximativ 300 de instituţii.

Este un semnal negativ faptul că finanţarea pe Axa 2 a fost oprită?
As vrea sa fac o mica rectificare, chiar dacă sună mult mai incitant nereguli, totu?i raportul preliminar al echipei de audit de la Comisia Europeană a evidenţiat în primul rând ni?te imperfecţiuni în sistemul de implementare, în special în ceea ce prive?te legislaţia achiziţiilor publice. Ca o consecinţă a acestor imperfecţiuni, într-adevăr pot apărea suspiciuni la o serie de proiecte însă o astfel de suspendare, pe o perioadă determinată a plaţilor de la Bruxelles, este o măsură ce a mai fost aplicată şi altor ţări cu mult mai pretenţioase din Europa: Maria Britanie, Spania, Italia. Este o măsură prevăzută în toate regulamentele de gestionare a fondurilor europene iar noi, în perioada următoare, împreuna cu toate instituţiile implicate în gestionarea acestor fonduri, avem datoria să reverificăm toate achiziţiile depuse pe această axă, inclusiv cele depuse de administraţia locală din Călăraşi. Altă măsură foarte importantă dar care nu se poate realiza numai la nivel local ci în special la nivel naţional este aceea de îmbunătăţire a legislaţiei achiziţiilor publice, în special prin creşterea transparenţei prevederilor legislaţiei vis a vis de condiţiile de participare la licitaţie, condiţiile în care se pot majora anumite contracte de lucrări, acestea fiind domeniile evidenţiate în raportul de audit al Comisiei Europene. Dacă se adeveresc cele semnalate de reprezentanţii Comisiei, atunci vom fi obligaţi să facem nişte corecţii financiare în sensul că va trebui să diminuăm contractele de finanţare în funcţie de sumele considerate de reprezentanţii Comisiei că au fost prejudiciate din bugetul european. E foarte important de spus că pe perioada suspendării plăţilor de către Comisie, e vorba de plăţile de la Comisia către Guvernul României, proiectele vor continua, ele îşi vor urma cursul firesc, aşa cum spunea si secretarul de stat în MDRT, domnul Răzvan Murgeanu. Se vor face plăţi din bugetul naţional la proiectele în derulare urmând ca, apoi, Comisia să deconteze aceste plăţi, deci nu se suspendă lucrările şi nu trebuie să intre nimeni în panică.

În raport cu celelalte 6 judeţe membre ale ADR Sud Muntenia, ce nivel de absorbţie are Călăraşiul?
Judeţul Călăraşi se înscrie în media obişnuită a ratei absorbţiei fondurilor la nivel de regiune. Autorităţile judeţene au în derulare trei contracte de finanţare ce au ca obiectiv reabilitarea infrastructurii rutiere, un contract de finanţare pentru reabilitarea ambulatoriului iar Primăria Călăraşi a depus două proiecte ce au în vedere infrastructura serviciilor sociale. De asemenea, Parohia din Negoieşti primeşte finanţare nerambursabilă pentru restaurarea complexului medieval arhitectural al fostei mănăstiri iar în ceea ce priveşte mediul de afaceri, o bună parte a finanţărilor nerambursabile destinate micilor întreprinderi se cheltuie în judeţul Călăraşi, fapt îmbucurător pentru noi. Cu privire la dezvoltarea municipiului reşedinţă de judeţ, din ce am citit în presă, înţeleg că vor fi beneficiari de fonduri prin intermediul PNDI deci anumite necesităţi ale municipiului se vor rezolva cu surse de finanţare diferite de POR.