Ziarul Obiectiv - judetul Calarasi

Dan Nica: "2010 a fost cel mai bun an agricol din 2008 încoace"

Marius Lotrea

Articol publicat în Numărul 102 | 3 septembrie 2010 |

Dan Nica se ocupă de ani buni de agricultură, pasiune pe care a moştenit-o de la tatăl său, George Nica, fost primar al comunei Unirea. Administrează în prezent 765 de hectare, 269 de persoane încredinţându-i terenul acestuia. Anul acesta, deoarece a fost unul bun din punct de vedere al recoltelor, societatea condusă de Dan Nica va da oamenilor 600 de kg de grâu la hectar, conform contractului, plus alte 200 de kg, diferenţa pentru anul trecut. Pe lângă agricutură, Nica se ocupă şi de treburile comunei Unirea, din calitatea sa de viceprimar.

Rep: Ce suprafaţă de teren administraţi?
D.N.: Ferma pe care o conduc are 765 ha de teren arabil. Eu am mai puţin deoarece nu am cumpărat pentru că au crescut preţurile şi am fost nevoit să investesc banii în utilaje, în dotarea fermei şi nu am decât 23 ha, care sunt tot în arendă la societate.

Rep: Anul acesta ce aţi cultivat?
D.N.: În anul agricol 2009 - 2010 am avut 235 ha rapiţă, 180 de grâu, 135 ha de orz, floarea soarelui 80 ha, la care recoltez acum, şi porumb 75 ha, dar care va fi dat oamenilor, mie rămânându-mi foarte puţin pentru nevoile fermei.

Rep: Câte utilaje folosiţi în fermă?
D.N.: Folosesc numai utilaje străine pentru că cele româneşti erau vechi şi le-am vândut la fier vechi şi la alţi fermieri care se folosesc de ele, am trei tractoare Class, de 90, 135 şi 150 de cai putere, două combine Class, una de 150 şi una de 200 de cai putere. Toate utilajele sunt luate pe proiecte europene. În 2006 am depus un proiect pe SAPARD de 121.000 euro iar în 2008 un proiect FEADR de 544.000 euro. Cofinanţarea am asigurat-o prin două credite bancare. Ultimul îl achit anul viitor.

Rep: Câţi asociaţi sunteţi?
D.N.: Sunt asociat unic. Administrator este tata, pentru că eu nu pot fi administrator deoarece sunt viceprimar al comunei Unirea. Ca angajaţi am doi directori, doi paznici şi trei tractorişti. Cu ei fac toată treaba.

Rep: Ce suprafaţă acoperiţi într-o zi cu utilajele, în condiţiile în care lucraţi cu doar trei tractorişti?
D.N.: Cu toate cele trei tractoare, într-un schimb de 12 ore se pot face cam 25 de ha. Dacă aş mai avea încă trei tractorişti am ara 45-50 de ha în două schimburi. Recoltatul de pe cele 765 de ha îl facem doar cu cele două combine. Acoperim 30-40 ha pe zi.

Rep: Comparativ cu anul trecut, per ansamblu, cum a fost anul ăsta?
D.N.: Mult mai bun, la floarea soarelui a fost producţia bună 2.200 kg/ha (1.400 kg/ha în 2009), la porumb, la grâu, la rapiţă a fost bună, în schimb la orz a fost producţia mică, faţă de cât ne aşteptam, şi preţul foarte mic, dar oricum mult mai bine decât anul trecut 4.000 kg/ha (2.200 kg/ha în 2009). La rapiţă avem o producţie bună, putea fi foarte bună însă din cauza intemperiilor a rămas doar bună, 2.400 kg/ha (1.600 kg/ha în 2009). Cam 1.000 de kg, în medie, la ha s-a pierdut din cauza intemperiilor la rapiţă. Preţul a fost bun, am avut contract cu Cargilul făcut din mai, cu 340 dolari tona. La grâu am avut o producţie bună pentru zona asta, 3.700 kg\ha (1.500 kg/ha în 2009), unor fermieri din alte localităţi o să li se pară foarte puţin, dar în comparaţie cu vecinii mei din zonă, care au făcut 1.000 - 1.500 kg\ha, eu am făcut dublu şi a fost şi de bună calitate. Porumbul s-a făcut cel mai bine anul acesta, comparativ cu anul trecut, 8.000 kg/ha faţă de 1.500/ha în 2009.

Rep: Per total, la ce aţi recoltat, aţi ieşit pe plus?
D.N.: Încă nu am făcut raportul dar în mare ies pe profit chiar dacă la orz o să ies puţin în pierdere.

Rep: În comună mai sunt şi alţi fermieri?
D.N.: Da, sunt. Domnul primar Anghel Olteanu care are o societate mai mare, plus alţi 7 fermieri mai mici. În Unirea avem cam 4.500 ha de terasă şi vreo 600 ha în zona de baltă, din care mai mult de 85% se află în arendă.

Rep: Statul cu ce vă mai ajută?
D.N.: Sprijinul de la stat s-a redus foarte mult anul acesta, primim subvenţia la motorină de un 1 leu\litru iar de la UE primim subvenţia de 81 de euro la ha pentru înfiinţarea culturilor. Deşi statul trebuia să contribuie cu încă 86 de euro, din cauza crizei nu se mai dau aceşti bani. Banii de la Uniunea Europeană acoperă 25% din sumele pe care le folosim pentru înfiinţarea culturilor, dacă primeam şi partea de la Guvern nu mai aveam nevoie de alte ajutoare, în condiţiile în care se cheltuie în medie cam 350 de euro pe ha, anual. Cu aceşti bani pe care îi primim putem cumpăra utilaje, îngrăşăminte, se pot plăti salariile, banii intrând în cont sunt la dispoziţia societăţii. Statul ar putea să ne ajute cu reabilitarea sau înfiinţarea sistemelor de irigaţii pe banii lui iar noi să plătim ulterior, eventual în rate, pentru achitarea acestora.

Rep: În comuna Unirea a existat un sistem de irigaţii?
D.N.: A existat un sistem de irigaţii prin canale, apa fiind pompată din Borcea. Din acest sistem mai funcţionează doar o mică parte. Cred că ar fi nevoie de câteva zeci de milioane de euro pentru reabilitarea acestuia.

Rep: Ce impozite plăteşte un fermier?
D.N.: Plătim impozitele pentru salariile angajaţilor iar anual depunem declaraţia de impunere. Anul trecut am ieşit în pierdere, nu am avut nimic de plătit, în schimb am plătit impozitul forfetar de 8.700 lei. Acum doi ani am plătit 830 de milioane lei vechi, impozitul pe profit. Anul ăsta, ieşind pe profit, vom plăti cota unică de 16%.

Rep: Ce proiecte mai aveţi în plan?
D.N.: În iarna asta, dacă o să am timp liber, aş mai vrea să fac un proiect tot pentru modernizare fermă, cu utilaje care să completeze gama de utilaje pe care o am, o grapă cu discuri, o maşină de împrăştiat gunoi, două remorci, modernizare spaţiu, magazie, o hală pentru depozitare.

Rep: Sunt oamenii dispuşi să mai lucreze în agricultură la ţară?
D.N.: Dacă sunt plătiţi, vin.

Rep: De câţi oameni este nevoie într-un an agricol?
D.N.: Având utilaje moderne nu mai este nevoie de forţă de muncă, zilieri, aşa ici colo câte unu. S-au dus vremurile când mă duceam cu 50 de inşi la sapă la porumb, la floarea soarelui. Există ierbicide, facem totul după carte cu tehnologie modernă.

Rep: În concluzie, a fost un an agricol bun?
D.N.: Da. A fost un an agricol bun comparativ cu anul trecut si chiar 2008. Pentru că pe lângă producţiile bune, nu pot să zic foarte bune pentru că nu au fost de top, preţurile au fost cele care au ridicat veniturile.

Rep: Pentru grâu există cerere?
D.N.: Există cerere, asta şi datorită crizei de pe piaţa europeană, Rusia, Kazahstanul si Ucraina nu mai exportă nimic deoarece a fost secetă şi vor să-şi asigure necesarul intern. În Europa, deşi sunt stocuri din anii trecuţi, nu s-au făcut producţii mari ca să fie mult la export.

Rep: La cât vă aşteptati să fie preţul la grâu?
D.N.: În prima fază, înaintea recoltatului, ne aşteptam ca preţul să fie unul destul de mic, în jur de 45 de bani\kg. Anul trecut a fost între 40 şi 50 de bani\kg. Însă acum, în acest moment, a ajuns şi la 70 de bani\kg, un preţ foarte bun, aproape dublu. Eu l-am vândut când era 55 de bani\kg. Sunt unii care au vândut şi cu 42 de bani. Nu ştiu dacă va rămâne acest preţ pentru că vor veni recoltele din emisfera sudică, Australia şi Argentina şi atunci se mişcă iar piaţa.